Ce mare e astazi si maiastra
Iubirea ta, tu, mandria noastra
Din ochii mei pe`al tau mormant
Stau azi cuvinte scrise cu lacrime de sfant!
Si in dragoste si in razboi
Tu ne`ai invatat pe noi
Si ne`ai dat din poezie
Lacrima de bucurie!
Si toate versurile tale
De dragoste, de dor si jale
Ne insotesc cand suntem singuri
Ca tristi ratacitori prin ganduri!
Si esti o stea ce luminezi
Din ceruri si astazi visezi
Visezi si stiu ca ti`e dor
Sa ne intrebi de`al tau amor!
Esti cel mai mare ... mai maret
Cuvintele tale n`au pret
Si cand de tine ne`amintim
Mare maestru`ti multumim!
Eminescu...pe aleea`ti frunze se scutur cu dor
Si`n cantece si doine te canta al tau popor
Mai vino iar prin parcu`ti de acum pustiu
Sa intrebi codrii de`un vis ruginiu!
Sa vii sa vezi iubirea`ti cum traieste
Si Veronica de sus cum te iubeste
Luceafar bland...cu ochii calzi in lacrimi
Ce iubire s`a aprins din doua inimi!
Si sa nu plangi de vei vedea si ura
Ca ne`am schimbat si ei nici nu putura
Nu putura sa lase uitata
Aminitirea ta ce vesnic ti`e pastrata!
Si teiul tau astazi te striga
Cum te`alinta atunci ...astazi iti canta
Adu`ti aminte, poet prea drag de toata bucuria
Ce ai trait`o in viata`ti ... POEZIA!
Iubirea ta, tu, mandria noastra
Din ochii mei pe`al tau mormant
Stau azi cuvinte scrise cu lacrime de sfant!
Si in dragoste si in razboi
Tu ne`ai invatat pe noi
Si ne`ai dat din poezie
Lacrima de bucurie!
Si toate versurile tale
De dragoste, de dor si jale
Ne insotesc cand suntem singuri
Ca tristi ratacitori prin ganduri!
Si esti o stea ce luminezi
Din ceruri si astazi visezi
Visezi si stiu ca ti`e dor
Sa ne intrebi de`al tau amor!
Esti cel mai mare ... mai maret
Cuvintele tale n`au pret
Si cand de tine ne`amintim
Mare maestru`ti multumim!
Eminescu...pe aleea`ti frunze se scutur cu dor
Si`n cantece si doine te canta al tau popor
Mai vino iar prin parcu`ti de acum pustiu
Sa intrebi codrii de`un vis ruginiu!
Sa vii sa vezi iubirea`ti cum traieste
Si Veronica de sus cum te iubeste
Luceafar bland...cu ochii calzi in lacrimi
Ce iubire s`a aprins din doua inimi!
Si sa nu plangi de vei vedea si ura
Ca ne`am schimbat si ei nici nu putura
Nu putura sa lase uitata
Aminitirea ta ce vesnic ti`e pastrata!
Si teiul tau astazi te striga
Cum te`alinta atunci ...astazi iti canta
Adu`ti aminte, poet prea drag de toata bucuria
Ce ai trait`o in viata`ti ... POEZIA!
ufff...ce frumoasa e poezia asta..talentoasa mik :)) :x. Eminescu a fost si va fi poetul tarii noastre. Poate ca pe el nimeni nu l-a inteles...de asta ultimii sai ani din viata au fost asa grei. Oare de ce toti oamenii cu valori morale se duc asa devreme si pleaca atat de subit din viata noastra?...ma rog ...imi amintesc iar de satuia aia facuta cu ondulatoru :)))))...ce idei mai avem si noi. Frumoasa poezia siis... :x love u
RăspundețiȘtergereDoamnee...statuia din parc...Eminescu meuu...cum ii ziceam eu?:))...,my eternal love:X:X:))!Nimeni nu l`a inteles...si de aia i`a fost atat de greu...a iubit o singura fiinta pe pamant...pe veronica...si ar trebui sa luam aminte din dragostea lor....a fost mult prea mare pentru lumea asta....si sunt mandra ca e al nostru...si ca ne`a lasat mostenirea lui....atat de mare...darul poeziei!...In fine....Mihai Eminovici...nu va muri niciodata...e mult prea aproape de noi ca sa fie uitat....ca a venit stea si a plecat luceafar dintre noi!
RăspundețiȘtergere