A fost odata ca`n povesti
A fost ca niciodata
Din mila Domnului ceresc
Iubire minunata!
O dragoste ce ca in basme
Prin greu ea a trecut
Si`ntuncata de fantasme
N`a avut inceput!
Ea il iubea cu dor nespus
El nici nu o privea
Si era prea greu de atins
Ceea ce ea vroia!
Si il iubea plangand in taina
In umbra de perdele
Strigand atunci si totdeauna
Strigand asa spre stele:
"Cobori, luceafar bland de sus
Sa ma tii iar de mana
Caci te astept cu dor nespus
Sa fim iar impreuna!
Ea il striga neincetat
Dar el nu vru sa vina
De dorul acestui baiat
Nu mai avea lumina!
Cu lacrimi in ochi se gandea
Ca alta, el iubeste
Si plangand ea se stingea
Si nu mai straluceste!
Si intr`o seara a venit
La usa`i ca sa`i bata
Iubitul ce a chinuit
O inima intristata!
Ea i`a deschis si l`a primit
Strangandu`l iar in brate
Caci demult ea l`a iubit
Facandu`si iar sperante!
El o privea cu mila in suflet
De el, cum ea s`agata
Si`n lacrimi si in greu regret
Privind`o fata in fata!
Strangand`o in brate a simtit
Ce mult ea il iubeste
Si pentru el s`a chinuit
Ca pentru el traieste!
Si sarutand`o el a zis:
"Esti plina de iubire
Si fara nici un compromis
Iti voi fi fericire!"
"Luceafar bland, ea ii zicea
Acum pot sa si mor
Caci stiu de`acum ce`i dragostea
Cand te privesc cu dor!
Si eu ti`as da, iubitul meu
Ti`as da luna si soare
Ti`as da orice, nu mi`ar fi greu
Ca iubirea`i prea mare!
El o privea in lacrimi calde
O privea sarutand`o
Si in atata lacrimi ude
O saruta privind`o!
Dar deodata noaptea pleaca
Si cand el da sa plece
Ea`l prinde de mana in treacat
Si suspiand ii zice:
"Tu nu pleca, iubitul meu
Ramai tu langa mine
Ca stii ce mult si cat de greu
Ce dor mi`a fost de tine!"
El nu priveste inapoi
Si`n urma lui o lasa
Si soarele se lasa`n zari
Ce poveste frumoasa!
A fost ca niciodata
Din mila Domnului ceresc
Iubire minunata!
O dragoste ce ca in basme
Prin greu ea a trecut
Si`ntuncata de fantasme
N`a avut inceput!
Ea il iubea cu dor nespus
El nici nu o privea
Si era prea greu de atins
Ceea ce ea vroia!
Si il iubea plangand in taina
In umbra de perdele
Strigand atunci si totdeauna
Strigand asa spre stele:
"Cobori, luceafar bland de sus
Sa ma tii iar de mana
Caci te astept cu dor nespus
Sa fim iar impreuna!
Ea il striga neincetat
Dar el nu vru sa vina
De dorul acestui baiat
Nu mai avea lumina!
Cu lacrimi in ochi se gandea
Ca alta, el iubeste
Si plangand ea se stingea
Si nu mai straluceste!
Si intr`o seara a venit
La usa`i ca sa`i bata
Iubitul ce a chinuit
O inima intristata!
Ea i`a deschis si l`a primit
Strangandu`l iar in brate
Caci demult ea l`a iubit
Facandu`si iar sperante!
El o privea cu mila in suflet
De el, cum ea s`agata
Si`n lacrimi si in greu regret
Privind`o fata in fata!
Strangand`o in brate a simtit
Ce mult ea il iubeste
Si pentru el s`a chinuit
Ca pentru el traieste!
Si sarutand`o el a zis:
"Esti plina de iubire
Si fara nici un compromis
Iti voi fi fericire!"
"Luceafar bland, ea ii zicea
Acum pot sa si mor
Caci stiu de`acum ce`i dragostea
Cand te privesc cu dor!
Si eu ti`as da, iubitul meu
Ti`as da luna si soare
Ti`as da orice, nu mi`ar fi greu
Ca iubirea`i prea mare!
El o privea in lacrimi calde
O privea sarutand`o
Si in atata lacrimi ude
O saruta privind`o!
Dar deodata noaptea pleaca
Si cand el da sa plece
Ea`l prinde de mana in treacat
Si suspiand ii zice:
"Tu nu pleca, iubitul meu
Ramai tu langa mine
Ca stii ce mult si cat de greu
Ce dor mi`a fost de tine!"
El nu priveste inapoi
Si`n urma lui o lasa
Si soarele se lasa`n zari
Ce poveste frumoasa!
offf mai bine zis ce povete trista. Eu nu inteleg un lucru..de ce noi plangem dupa ei si ei nu plang niciodata din cauza noastra. De ce noi ii iubim asa si ei ne arata doar mila. Eu poate ca mi-am gasit linistea...zilele astea au fost pentru mine ireale ...hai ca te-am inebunit si pe tine si pe bunica da n-am ce sa fac ...tre sa ma suportati. Iubirea asta ...singura care te face sa traiesti...singura care te ucide.Printr-un cuvant sau o fapta 'el' te face sa iubesti asa cum n-ai mai fcauto niciodata si tot printr-un cuvant pleaca fara sa ne spuna nicio vorba. Trebuie sa ne bucuram de iubire...e singura care ne tine in picioare in vremurile astea. Deci ti-am zis poezia asta e super frumoasa...sunt sigura ca o sa fie printre cele mai bune.Te iubesc mult surioara!:*:*
RăspundețiȘtergereIar pui intrebari de astea la care eu n`am raspuns..asa e..ai dreptate?de ce noi plangem mereu, iar ei ne trateaza cu indiferenta..stii ceva..el p mn m`a omorat demult...doar stii ...nu mai are rost...acuma e doar o iluzie...pentru ca eu nu mai am rost...eu sper sa castig cu poezia asta..acuma..nuj..cu Dumnezeu inainte...asa..ce m`ai mai intrebat?:-?...aaa apropo..nu m`ai inebunit..daca te face fericita, eu n`am nimic impotriva..dar sa nu fie ca la mine..sa ai doar senzatia ca te iubeste...iar apoi sa te loveasca unde te doare mai tare...Te iubesc, surioaraa!:*
RăspundețiȘtergere