Vise ... intemeiate pe pure minciuni! Regrete resimtite din zadarnice sperante ... lacrimi izvorate din teama ...
Din asta se compune viata mea. Ai impresia ca sunt o visatoare fara egal... ca ating cerul cu mana cand esti langa mine! Ai impresia ca ma cunosti si ca esti centrul Universului meu. Da! In mare parte ai dreptate ... dar naivitatea de care dau dovada cand cred in vorbele tale, ar trebui sa se schimbe...
Nici nu`ti dai seama ca esti atat de aproape si totusi atat de departe... departe de a realiza ca esti poate cel mai important pentru cineva...pentru mine...tu ai transformat o viata ce mergea spre monotonie si singuratate, in una mai colorata si mai plina de speranta.
De ce toate visele iti apartin?De ce nu e noapte in care sa nu`mi amintesc cate ne`au unit?De ce nu rasare o data soarele fara sa`mi aminteasca de tine? De ce? Am gasit raspunsul la intrebarile astea, care odata demult nu`mi dadeau pace ... Te iubesc. Pare atat de simplu si totusi e atat de complicat.
Iubirea cere sacrificii... cere putere de a ierta. Si am trecut peste multe si stiu ca n`as fi putut daca n`ai fi fost langa mine, chiar daca nu ti`ai dat seama.
Am fost, sunt si voi fi cea mai fericita, indiferent de greutati, de necazuri si impedimente...pentru ca esti tu langa mine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu